O alta zi

A doua zi  de lene.Ieri  sambata am facut o incursiune prin Slobozia.Un oras de campie,curatel cu oameni  preocupati de treburile lor,un pic posomorati,grabiti ,destul de linistiti dpdv verbal,mai inchisi in ei parca fata de altii din alte zone.Am cutreierat o multime de magazine.Aceeasi marfa cu preturi diferite,multe spatii mici,inguste cu fel de fel.Am reusit sa cumpar cate ceva,mai mult de suvenir ,dar am obosit teribil.Lucrul  cel mai bun ,au fost niste covrigi,specifici locului,dar foarte gustosi si proaspeti.Pe vremuri,cand mergem in delegatie la Bucuresti,la intreprinderea de cabluri,la poarta institutiei era un batran cu un cos mare acoperit cu un tifon si vindea astfel de covrigi.Nu-mi trebuia mancare daca luam 2-3 covrigi din astia.Cred ca era partea cea mai interesanta a delegatiei si asteptam cu emotie cand ma duceam pana vedeam batranul.Asta mi-a ramas mie in cap,nu ditamai intreprinderea cu produsele ei.Asa s-a si ajuns,la covrigi ca nu mai e nimic.Cand te duci intr-un loc strain,mai ales oras si vrei sa petreci cateva ore,una din problemele majore ale noastre  e ca nu sunt wc-uri publice.Ce sa faci 4-5 ore ?Unde sa  mergi ?Noi care suntem mai in varsta indraznim,intrebam,cerem voie,dar cei tineri carora le e jena ce fac ?Asta da civilizatie !Cand am sa gasesc un oras cu wc-uri publice am sa-mi dau seama ca e un  mare gospodar la conducerea lui.Asa ca o plimare cam lunga ieri prin oras.Azi,duminica m-am lenevit si m-am trezit mai greu.Dupa masa de dimineata ,ne-am gatit adecvat si am mers la o biserica linga  noi,in zona parcului.Nu sunt incantata sa merg,dar am o obligatie morala fata de parintii mei sa le aprind cate o lumanare  cand am ocazia.Nu pot sa stau prea mult ca daca ma pun pe plans cu greu ma opresc.Mu-mi place ca toate parohiile au instlate tot felul de instealatii de sonorizare,care-mi dau fiori cand aud acele vorbe de duh cu o puternica si stridenta auditie.Cu toate astea lumea statiunii nu are unde sa se duca  si toti batranii se aduna la biserica.Erau destul de multi.Cred ca si neputinta,boala ii indeamna sa mearga in speranata ca se vor vindeca.Aici e o traditie.Toti vin sa se vindece,pe nimeni nu am auzit  sa fie un pic mai bine.miracole nu se intampla si cu toate astea ei spera Sunt mai  grele zilele cand nu ai  programul stabilit de zi cu zi.Trece mai greu timpul si mi se pare ca e o zi pierduta.De maine o a fiu mai activa.