sâmbătă, 26 iunie 2010

Batranii

Sunt placut impresionata cand citesc  anumite postari pe blogul unei persoane si constat ca dintr-un lucru simplu.dezbatut de ea devine o capodopera.E un talent inascut.E simplu,usor de citit,impresionant si te tine in priza pana la sfarsit. M-a ametit cu expunerea de motive a unui baran,care plange.Are dreptate,sunt foarte serioase.Cand plange se prabuseste un petic de cer,este ravasirea unei vieti ce de multe ori a fost dura.Plansul impresioneaza prin curgerea lina a suspinelor,a siroaielor de lacrimi,a demnitatii de care dau dovada in asemenea momente grele.Un batran este o enciclopedie.Degeaba traiesti cu el o viata alaturi ca nu-l cunosti niciodata.Eu i-am pierdut intr-un timp scurt si acesta este un subiect care ma atinge.As putea sa fac un serial pe blogerul meu despre batrani,nu ca as fi o tinerica,dar acum la varsta asta pot sa inteleg mai multe,decat unul mai tanar,cam tot ce nu era prea inteles la vremea aceea.Ei asteptau sa ne vada dupa  perioade lungi de timp, care noua ni se pareau scurte, ,ne priveau cu ingaduinta,cu placere si cautau sa ne ofere din putinul care-l aveau.Ni se parea ca vor prea mult de la noi, cand  ne spuneau  ca ne asteapta.Cand ajungi si tu sa astepti,intelegi ce-au vrut sa spuna prin asta.Ei au trait cu demnitate lor,cu dragostea care ne-au purtat-o,dar cand ne-am dat seama?Acum cand nu mai sunt?Asa ca baranii au o aureola specifica,care o vedem abia mai tarziu.Ar fi foarte bine sa o vedem cand sunt langa noi,de aceea am zis de unii ca o vad dar sunt persoane rare.

joi, 24 iunie 2010

Pensionar in Romania

Pensionar in Romania inseamna un fel de condamare la domiciliu,daca esti de  conditie mediocra.Te rezumi la treburile casnice,cumparaturi cu restrictii functie de pensie,medici,medicamente si tot ce tine de a ne agata de viata ce ne-a mai ramas intr-o oarecare masura.Ne luptam pentru pariti ,daca mai sunt ,pentru copii sa-i sprijinim cum putem si nu simtim cum trece timpul.Nu e destul ca suntem oropsiti de soarta traind in Romania,mai suntem pedepsiti si de conducatorii iubiti.Multe mi-am imaginat  la viata mea,dar sa se reduca putinul ce-l are un pensionar nu.Uitati-va si  voi la alti pensionari din alte state!Chiar sunt de invidiat.Calatoresc mai tot timpul,am unii din Anglia care mai au putin si vad toata lumea de cand sunt pensionari,acu sunt prin Afica,Zambia,Botswana,etc,altii din Israel isi  petrec vara prin tot felul de hoteluri din Romania,fiind unul la origine roman,americanii dupa 65 de ani calatoresc pe la noi  ca niste cai breji si eu la 58 de ani  ma simt ca nu ma mai pot deplasa pe distante lungi,ca vezi doamne am fost bolnava.Oare altii n-or fi avut nici o boala si calatoresc?Cred ca noua ne lipsesc mijloacele materiale ,curajul si hotatarea.Suntem needucati in spiritul calatoriei.Am trait in limita tarii si ni se pare ceva extraordinar sa te rupi de glie.Eu calatoresc pe iternet.Ore in sir stau si privesc pe googel maps diferite,tari,orase,construcii impunatoare nu pot sa cred ca exista asa ceva.Noua ni se pare ca suntem buricul pamantului,ca tara europeana,civilizata,cu traditie,cu istorie,cu multe facilitati,dar suntem de nimic.Un popor de lasi,furaciosi,mincinosi,puturosi.Ne lasam dusi de nas datorita lipsei de discernamant.Daca am gandi un  pic ,am cantarii lucrurile poate nu se ajungea aici.Nici nu mai am putere sa ma revolt.Pe cine?pe ce?Trebuie sa-mi duc in carca statutul meu de pensionar in Romania.

miercuri, 23 iunie 2010

Bloguri

Cand am timp imi place sa citesc ce mai scriu altii.Am o inclinatie spre blogurile unora ce lucreaza in mass-media.Fara sa caut,le gasesc si apoi citesc despre profilul lor.Probabil usurinta cu care se exprima,povestirea in sine,modul de a explica anumite situatii ma fac sa-mi pierd timpul citind.Nu ma dau in vant dupa celebritatile vremii.Scriu doua randuri si primesc o multime de comentarii de la popor.iar dumnealor au reteaua ce nu se da publicitatii si-si scriu ca sa fie cititi,nu masurat ca numar de apelari.Asa ca eu citesc diverse bloguri si sunt mandra cand constat ca multi nu se rezuma la cantitate ci la calitate.

duminică, 20 iunie 2010

Aniversare

Azi Gargarita mamaiei a  facut zece luni.Parca ieri era cat o lingura.Timpul trece si de aici vom masura varsta in ani.Sa fie sanatoasa ,cuminte si sa se faca mare!

vineri, 18 iunie 2010

Vremea

Vremea ma dezechilibreaza puternic.Pana mai ieri nu respiram de atata caldura,ca aseara sa pun un plover pe mine.Eram hotarati sa dormim la cabanuta,dar am renuntat amandoi.Azi am trebaluit pe la bloc.Nimic spectaculos,dar am descoperit America.Tot apareau prin casa  molii.Am facut tot felul de investigatii,nimic.Azi m-am hotarat sa mai arunc  din hainele care nu le mai port,ca le tinem pana la moarte ca sa ne boscorodeasca copii dupa.Asa ca am vazut cuibarul de molii ce se pusese pe tocat.Am deratizat cateva ore bune si am vazut de cate lucruri inutile ne inconjuram.Daca am fi mai retinuti,nu am avea atatea si am muncii mai putin.Cred ca asa suntem noi claditi.Ne trebuie sau nu,sa fie acolo si le invartim ani de zile pana le aruncam.De la un timp am devenit  retinuta si mai hotarata in a ma debarasa de tot ce nu e de stricta necesitate.Asa, ca vremea m-a ajutat la ceva,chiar daca nu a fost pe placul meu azi.

miercuri, 16 iunie 2010

duminică, 13 iunie 2010

La gradina

Cu toate ca am multe altele de rezolvat tot a trebuit sa  intru la calculator si nu m-a rabdat raiul sa nu butonez putin.Am trebaluit la cabanuta mea,la gradina cu flori si legume ca am ramas in urma fata de alti ani.E foarte cald  si trebuie sa ud toata suprafata ca nu pot sa sufar cand vad atata uscaciune.Am mai dormit acolo de cateva ori si nu se compara cu atmosfera de beton de la bloc.Cand am prea multe de facut imi zic ca nu se merita,e prea greu si imi vine sa renunt.Cand infloresc trandafirii si totul e cam cum as vrea ,ma schimb si-mi place.Ieri m-au vizitat niste cunostinte si-mi crestea ficatul cand nu se mai opreau din laudat.La plecare eu eram in graba sa -mi termin lucrarile si nu m-am invrednicit sa-i ofer cativa trandafiri doamnei.Dupa ce s-au dus mi-am dat seama ca am gresit.Nu sunt zgarcita la flori si-mi place sa ofer,dar sunt persoane care se aboneaza si atunci schimb foaia.Nu suport  sa-mi ceara cineva flori si tot ce e legat de munca mea sub SOARE.Consider ca e suficient ca are unde sa ia o gura de aer,de apa suc sau cafea la iaraba verde si nu sunt obligata daca e gradina plina cu flori sa le si ofer.Am eu si cunostinte din astea,dar eu sunt franc si le spun verde in fata.O prietena  tine catelul in masina ca nu-l primesc in curte,ea  insista tot,tot ma induplec.I-am spus odata si sa-l lase acasa ca la mine nu exista cale de intoarcere.Sunt obosita,incantata si vad eu cat ma tin curelele ca sa le fac pe toate.Maine am o zi  dificila,sa vad cum va trece.