Nu am mai avut timp sa scriu pe blog si m-am gasit sa schimb cate ceva,ca floarea postata era un pic stirbita la o petala ,sa o inlocuiesc cu alta mareata.Mi-am prins urechile ca abia am reusit sa o afisez ,destul de mare,ca sa nu mai am timp de scris.Vroiam sa povestesc din mica mea incursiune pe niste meleaguri de poveste,cu multa zapada,liniste si frumuseti mirifice.Mi-am incarcat bateriile cat pentru un concediu de 18 zile.Ma gandem cat de putin ne trebuie uneori sa iesim din caruselul asta obositor si constant al traiului zilnic.Greu ne hotaram sa mai schimbam pe ici pe colo treburile cotidiene,nu ne obloga nimeni sa le facem,dar ne agatam de ele,ca si cum ar fi ratiunea vietii noastre.Ne incorsetam singuri si abia ne lasam dusi de val in a ashimba cararea.Atunci ni se pare ca am apucat pe dumnezeu de-un picior.Sa va arat cateva imagini care m-au determinat sa gandesc asa.
