Cititi cu atentie
Să facem următorul calcul (de dragul
demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există
inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la
nivelul de acum).:
Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca
orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici
foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei.
Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza
va dura - să presupunem! - multă vreme de acum încolo, hai să zicem că
în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei.
Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel
CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de
lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460
lei.
Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de
ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar
returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi
încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România.
Cum aşa? Păi să facem un mic calcul. Dacă nu mă
înşel pensia medie din România e undeva pe la 750 de lei. Din
contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi
(presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o
valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o
pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni. Adică peste 3
ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai
trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare!
Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi
nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28
şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni.
Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va
mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa
în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei.
Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e
un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe
măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil
ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr
să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la
bătrâneţe, înainte să moară?
De fapt, ce găuri acoperă munca
de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani
pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare
de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în
care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de
nimeni, în afară de politicieni?
