marți, 16 iulie 2013

Vizite

Ieri am avut o zi plina de indatoriri pe care le-am indeplinit.Ne-am propus sa mergem pe la locurile natale.O facem destul de rar,cam la cateva luni.Incepem cu vizitele la cimitire  si terminam cu vizitele la rude.E greu cand vezi ca ai ramas in prima linie a mortii,dar te obisnuiesti dupa o perioada de timp.Suntem bine primiti,chiar daca nu am anuntat rudele din partea sotului.Cumnata mea o buna gospodina,cu o familie mare ,nu ne lasa sa plecam fara a sta la masa.E un prilej de a povesti ,de a ne spune problemele,de a ne consulta in diverse situatii,de a sta cu batrana mea soacra.Trebuie sa reducem timpul,pentru a merge la rudele mele ,un unchi,o matusa si trei verisoare.Acolo stau  cele patru  familii intr-o curte.Va dati seama ca facem o adunare undeva,ca sa  vorbim cu totii,  altfel nu ne ajunge timpul.Cu toate ca ne auzim la telefon destul de des,bucuria revederii e  mare.Am venit parca mai linistita ca alta data si pe traseu am privit campurile,florile,casele.Spuneam retoric, ca nu am  vazusem o localitate apropiata drumului nostru.Sotul meu, excesiv de amabil  mi-a propus sa ma duca.Am incheiat cu vizitarea unui catun ,de la vreo 7 kilometrii  inainte de oras,pe care nu-l vazusem niciodata.Era dupa niste dealuri pitit,plin de farmec si viata.Drumul pana acolo a fost ca in povesti.Aveam impresia ca suntem singuri intr-o mare parte  din  natura.








Foarte surprinzator pentru mine,care de-o viata nu am reusit sa ajung pana acolo decat acum.Am incheiat  Duminica destul de placut.

8 comentarii:

  1. Ma bucur ca v-ati simtit bine! S-a simtit si din felul in care ai scris fiecare rand al postarii...:)

    Fotografiile...atat de sugestive, parca am simtit aerul proaspat, mirosul de verdeata, joaca de culori a florilor de camp!

    Ilda
    Lavender Thoughts

    RăspundețiȘtergere
  2. tare-mi plac aceste locuri in natura linistite , am si eu cateva , dar ajung mai rar , exact cum zici si tu , si cand ajung incerc sa ma bucur cat pot mai mult de natura !

    RăspundețiȘtergere
  3. Uneori zici ca-s sarita de pe fix,cand sunt singura pe camp cu aparatul dupa mine.Altfel nu as putea sa va arat asemenea frumuseti.

    RăspundețiȘtergere
  4. superbe imagini!
    no, stai calma, nu esti singura "sarita"! :)
    tare triste cuvintele "prima linie a mortii"...
    o postare ca o felie de viata, cu frumuseti si ganduri!
    seara buna sa fie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos.Eu te citesc numai pe blog si mai rar am de zis cate ceva.

      Ștergere
  5. Superb, intoarcerea la bastina, iar pozele imi sunt atat de dragi, florile alea de camp imi amintesc de copilarie.
    Seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte frumoase campurile impestritate cu flori :)
    Vizitele acestea aduc multa liniste sufleteasca. Inteleg perfect. :)

    RăspundețiȘtergere