simpli de la tara.Mama,mai mult casnica,mancare,spalat,calcat, cu ideile,comenzile si partea poetica,iar tata a lucrat ca muncitor intr-o fabrica,iar acasa,era cu executia a tot ce vroiai si toate treburile dintr-o gospodarie.Nu va imaginati, ca un babat poate fi atat de indemanatic.
A construit multe case: de la temelie,pana la acoperis,lucra pamantul,toamna facea cosuri cand erau nuielele destul de mari,culesul porumbului,vie,apoi facea maturi,tot trebaluia pana venea iarna.Atunci se intrecea pe sine la lucrul de mana.Croseta,mai ales ciorapi(mai avem si acum cateva perechi),cosea,cum erau odata carpetele,azi e goblen si talentul sau cel mai mare,cel putin pentru mine,tesea presuri.Toata iarna,in timpul liber,dar mai ales dupa ce a iesit la pensie a tesut multe,multe presuri.In momentul
cand m-am decis, sa-mi fac un loc unde sa ma delectez,mi-am imaginat ca voi folosi aceste buncatele de munca si talent.Am avut satsfactia ca nu s-a prapadit inainte sa vada ca munca lui e apreciata si l-am adus sa vada.Se fac patru ani de cand un accident stupid l-a omorat ,la un an dupa ce mama s-a prapadit.Mai glumeam cateodata cu rudele ,ca ea nu s-a descurcat acolo fara tata si l-a luat Imi amintesc de piesle de teatru "Titanic vals" sau "Coana Chirita" si aseman o parte din viata lor cu cateva fragmete,mai ales hazlii .
Cum am un respect pentru parinti si traditia o cere,mergem la cimitir si facem pomana.Am suferit multa , nu mai am frati,dar cu timpul vezi ,ca in jurul tau,la fel se intampla cu toata lumea.O sa mai povestesc momente vesele din acele timpuri , au fost multe si cu umor.Acum va pun cateva poze cu presuri facute de tata,nu stiu cum mi-a venit sa le fac?
M-a emotionat pana la lacrimi postarea ta!
RăspundețiȘtergereAi avut parinti destoinici! Cinste lor! Sunt sigura ca au fost mandri de tine!
Dumnezeu sa-i odihneasca!
Sunt impresionata de ceea ce ne prezinti, de ceea ce a iesit din mainile tatalui tau!
Ilda
Lavender Thoughts
Lucrurile facute de mana sunt si de valoare in special spirituala. Pozele sunt foarte frumoase, iar camera arata rustic si cu gust! Ati avut niste parinti minunati! Dumnezeu sa-i odihneasca!
RăspundețiȘtergereŞi camera şi grădina arată absolut superb! Şi bunica mea făcea preşuri şi m-a emoţionat postarea ta, dar nu erau atât de frumoase ca ale tatălui tău, căci ea folosea materialele fără nicio preocupare de a le armoniza coloristic.
RăspundețiȘtergereEste prima data când aud că un bărbat ţesea preşuri. Chiar emoţionant şi impresionant! Un om deosebit! Nu-i de mirare că mamei i-a fost greu chiar şi sus, fără el. Dumnezeu să-i odihnească!
Frumoasă postare... Am privit pozele tale și mi-am revăzut copilăria!
RăspundețiȘtergereO seară bună să aveți!
superb! impresionat articol! Cinste parintilor, pace în ceriri!
RăspundețiȘtergereNici nu-mi cuvintele... nu stiu ce as mai putea spune, atât sunt de emotionata!
minunata postare! greu sa-ti stapanesti lacrimile....Parca vorbeai de bunicul meu, un om minunat, dupa cre plang si acum, la 6 ani de cand s-a dus! facea de toate, era priceput la orice! facea cel mai bun cozonac! repara si zugravea si isi ajuta toti vecinii de pe scara, far sa primeasca nimic!...un om de la care am invatat cel mai mult in viata asta!....
RăspundețiȘtergereBună Flori!
RăspundețiȘtergereSunt superbe preșurile și când te gândești că sunt făcute de un bărbat!
Dumnezeu să-i odihnească pe părinții tăi!
Îți doresc un weekend frumos și plin de bucurii!
Cu drag!
Adevarat ca era foarte talentat tatal tau. Covorasele tesute o dovedesc din plin. Imi plac cum imi place si camera rustica in care sunt puse atat de frumos in valoare.
RăspundețiȘtergereMi-a placut foarte mult cum ai scris depre tatal tau, despre mama... Emotionant. Atat de emotionant incat mi-am amintit de bunicii din partea mamei care faceau exact acelesi activitati...
Ce frumoase amintiri de suflet! Şi fiecare ne amintim de lucrurile minunate, pe care ni le-au lăsat cei mai dragi, care azi nu mai sunt... Rămânem cu amintirile în suflet. Şi cu aceste lucruri frumoase....
RăspundețiȘtergereMinunate presurile tatei ! Ma intreb. daca atunci cand le lucra, se gandea ca impleteste in ele firul aducerii aminte ... Casuta si gradina sunt de poveste !
RăspundețiȘtergere