Miercurea fara cuvinte - Berze

Wordless Wednesday

Herghelia de la Sambata de Jos

 Materialul este preluat din  "Am fost acolo".Pozele sunt ale mele .                                                               De cand s-a marit Thea,am tot zis sa mergem la hergelie ,ca e la o aruncatura de bat de Fagaras.Intr-o sambata am decis sa mergem numai noi la herghelie.A fost foarte frumos si interesant pentru toti.Am prins  nistei grupuri de turisti pentru care se organiza un spectacol.Bafta noastra!A durat o ora,dar a fost ceva unic.

''Daca ajungeti in Tara Fagarasului, nu puteti sa ratati Herghelia Sambata de Jos, un loc unde cu siguranta veti avea multe de vazut si de aflat – si chiar de facut – si de unde veti pleca, fara indoiala, cu bateriile incarcate si cu bucuria de a fi vazut ceva intr-adevar deosebit.
Iata cateva dintre lucrurile pe care le-am aflat acolo:
Herghelia de la Sambata de Jos este singura herghelie din Romania unde se creste rasa de cai cunoscuta sub denumirea de lipitani – cea mai veche rasa moderna de cai din Europa.
Herghelia este situata inca de la infiintarea ei pe proprietatea castelului Bruckenthal, construit pe la 1750 de contele Jozsef Bruckenthal; din pacate, castelul se afla astazi intr-o stare avansata de degradare, care afecteaza ireversibil si interioarele, inclusiv tamplaria si dusumelele din stejar masiv si imensele sobe de teracota – sau ce a mai ramas din ele. Daca ajungeti cumva pe aici, nu va lasati pacaliti de panourile care acopera fatada, lasand impresia ca se fac lucrari de renovare.
In anul 1917, herghelia de la Sambata de Jos a cunoscut un moment de rascruce, atunci cand a fost transferata cu totul in Ungaria, ajungand sa reprezinte aceasta tara peste tot in lume. Trei ani mai tarziu, la Sambata de Jos a fost infiintata o noua herghelie, care a asigurat continuitatea rasei pana in zilele noastre.
Dupa decembrie ’89, herghelia a cunoscut o noua perioada critica, pe de-o parte din cauza scaderii dramatice a fondurilor, dar si ca urmare a revendicarii terenurilor, fapt care a dus, inevitabil, la reducerea numarului de animale (de la peste 700 de capete in anii ’70, la putin peste 300 in prezent).
Cu cei cateva zeci de angajati pe care ii are in momentul de fata (si care chiar par sa-si faca meseria din pasiune si din dragoste fata de animalele pe care le au in grija), herghelia reuseste sa se autogospodareasca. Pe langa cresterea cailor, tot aici se produce hrana animalelor (herghelia dispune de cateva sute de hectare de teren arabil si fanete) si tot aici au loc si procesele de reproductie si dresaj.
Ce puteti vedea la Herghelia Sambata de Jos:
In jur de 300 de cai, reprezentand fiecare dintre cele opt familii ale rasei lipitane: Neapolitano, Conversano, Tulipan, Pluto, Favory, Siglavy Capriola, Maestoso si Incitato (aceasta din urma fiind cel mai recent introdusa in herghelia de la Sambata). Fiecare cal are o boxa proprie, fie inchisa cu gratii (caz in care animalul circula liber in spatiul care ii este repartizat), fie deschisa (situatie in care animalul este legat).
Caii parca abia asteapta sa fie rasfatati cu mangaieri si, de ce nu, chiar cu o mica gustarica. Pasnici si prietenosi, ei vin fara intarziere, inca de cand aud sunetul metalic al zavorului, bucurosi de ruperea monotoniei, fie si numai pentru cateva clipe.
Dincolo de grajduri se afla o pajiste ce se intinde deasupra unui rau al carui nume a fost pomenit adesea, de multi dintre noi, cu un fluierat a paguba: Apa Sambetei. Aici se gasesc iepele mame sau viitoare mame, care pasc fara grija alaturi de manjii de pana in 3 luni.
Ce puteti face la Herghelia Sambata de Jos:
Pe langa vizitarea hergheliei – o activitate deosebit de instructiva, pe parcursul careia veti fi insotiti de un ghid  – oferta complexului mai cuprinde spectacole ecvestre, cursuri de calarie, cursuri de trasura, curse de cross country (trasee calare cu o durata de aproximativ 3 ore) pentru calaretii cu experienta, plimbari cu sania sau cu caruta. Pentru aceste optiuni este insa nevoie de rezervare cu cateva zile inainte. Din cate am inteles, rezervarile se pot face si prin e-mail.''

Nu pot sa vad caii din boxa,decat din carca bunicului.

Tribuna pentru spectatori.

O alee frumoasa catre muzeu si grajduri.

Thea in trasuara.

In  muzeu.

Sei.

Un mic jokeu.

Locul destinat spectacolului.

Atentie mare,ceva nou pentru noi.

  Spectatorii la terminare spectacolului.

Bibi,da-mi apa si ochelarii!

Ce interesant! O closca cu pui .

Spatiul este mare si drumul lung...

Mergem hotarat  catre manji.

Iepe si manji.

Interesant,ne intoarcem.

Pacat, s-a terminat prea repede.

Radeti fara retinere!

Pentru ca nu stiam cum sa ma delectez mai diferit, am dat sa citesc cateva glume. Am ras cu pofta si cred ca va vor dispune pentru acest sfarsit de saptamana.Fara nici o aluzie la ardeleni,imi plac mult fara rezerve.

Ardeleanul şi poliţia

Un ardelean e oprit de un poliţist, care îi zice:
- Daţi-mi numele şi prenumele.
- Aţi înnebunit? Şi pe urmă cum mă mai numesc.

 

Praf de purici

Un ardelean era vânzător ambulant într-un tren şi striga, trecând din vagon în vagon:
- Praf de pureci! Praf de pureci!
- Aş dori şi eu, devine interesat un călător.
Îi dă ardeleanul o punguţă, la care clientul îl intreaba cum se foloseşte.
- Apoi no, fii atent, zice ardeleanu, prinzi puricele, îi caşti gura, îi bagi praf de ăsta pe gât şi mintenaş puricele moare!
Stă omul nostru şi se gândeşte, apoi îl întreabă, mirat:
- Dar n-ar fi mai simplu, dacă tot prind puricele, să-l strivesc între unghii?
- No bine, mere şi-aşa, mere şi-aşa…

 

Traversare rapidă

Doi ardeleni la Cluj:
- Bă, eu pun pariu cu tine că trec strada asta într-o jumătate de oră.
- No, că doar nu eşti fulger.

 

Vaca şi focul

- Ioane, vaca ta fumează?
- No, da cum să fumeze vaca?
- Atunci, mă, ţi-o luat foc grajdul…

Gheorghe şi brişca

Gheorghe pleacă la cosit. Spre seară este găsit leşinat de nişte vecini, este stropit cu apă şi, după un timp, omul îşi revine:
- Ce-i, badeo Gheorghe? Eşti bolnav? De ce-ai leşinat?
- De foame.
- De foame? Da’ lelea Marie nu ţi-o pus de mâncare?
- Bă mi-o pus pită şi slană, da’ mi-am fost uitat brişca acasă.

 

Gheorghe şi paraşuta

Zice-se că un ardelean se duce să se dea cu paraşuta. În avion instructorul îl învaţă cum să procedeze:
- Apoi după ce te arunci dumitale din avion, numeri până la zece şi tragi de sfoara asta să se deschidă paraşuta.
- No binie, zise ardeleanul nostru şi sări din avion.
Instructorul priveşte din avion cum nea Gheorghe se duce jos ca pietroiul fără ca paraşuta să se deschidă. Avionul face stânga-mprejur şi aterizează. Instructorul se aruncă în maşină într-o căutare disperată pe câmpul plin de căpiţe de fân. Într-un final aude un zgomot dintr-o căpiţă. Când se apropie de locul cu pricina îl aude pe nea Gheorghe murmurând:
- Apoi no mă rog frumos zece – şi nea Gheorghe trage cu sete din sfoara paraşutei.

 

Prescurtări feisbuciene pe înţelesul ardelenilor

Chill – Şezi blând
Man – Bade/Bre

Well/So – No bine…
Lad – Ficior
Wow – Tulai, Doamne!
Must – Musai
Lol – Ioi
Wait,BRB – Stai o ţâră

Ardelenii şi paralela 45

- Ce au făcut ardelenii când au aflat că paralela 45 trece prin România?
- Au ieşit cu flori în gară să o întâmpine!

Ardeleanul şi trăznetul

Un ardelean cu familia pe câmp, la muncă, deodată vremea se schimbă şi începe să plouă şi să fugere. Când fulgeră prima oară ardeleanul ridică privirea şi spune:
- No…
Când fulgeră a doua oară ardeleanul spune:
- No, no….
Când fulgeră a treia oară:
- No aşe,… spune ardeleanul ridicând privirea sprea soacra tocmai trăznită de fulger.

 

Linguriţe

În Apuseni, mai demult, după Revoluţie, se primesc nişte ajutoare din Germania. Printre pachete este şi o cutie plină cu linguriţe mici. Ion, mirat, întreabă:
- Mă, Gheo, ce-s alea, mă?!
Gheo se uită atent, cugetă îndelung şi conchide:
- Mă, Ioane, aruncă-le-n colo, că alea sigur îs sămînţă dă lopată.

 

 Ardelenii la plimbare

Doi ardeleni, pe drum. Unul calcă şi striveşte un melc.
- De ce-ai strivit biata făptură?
- N-ai văzut că ne urmărea de trei ceasuri.

D

De ce nu e bine să spunem bancuri sâmbăta ardelenilor?

- De ce nu e bine să spunem bancuri sâmbăta ardelenilor?
- Pentru că râd duminica în biserică.

 

Filme la televizor

Un oltean şi un ardelean se întâlnesc şi stau de vorbă:
- Văzuşi mă ardelene că de când muri Sergiu Nicolaescu toate canalele la televizor pun filme cu el?
- No tulai doamne, eu abia aştept să moară Alina Plugaru…

 

 

Un nou record

Unui paraşutist nu-i reuşeste acrobaţia şi aterizează într-un pom din curtea unui ardelean. Gazda îi aduce o scară ca să-l dea jos.
- Vroiam să bat un record, dar n-am reuşit, se necăjeşte paraşutistul.
- No, cum n-ai reuşit? zice ardeleanul.
 Doar eşti primul om din satul nostru care se dă jos din copac fără să se fi urcat în el.'

 "Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 31."